DLV 

Hai cu masina si va fii bine

Carburatorul este un dispozitiv din sistemul de alimentare destinat să asigure dozajul necesar dintre benzina şi aerul care formează amestecul carburant, astfel ca motorul să poată fi utilizat în diferite regimuri de funcţionare.Carburatorul este astfel construit încât să asigure dozarea şi pulverizarea benzinei, vaporizarea sa parţială şi amestecarea cu aerul în proporţiile necesare unei arderi cât mai complete.

Carburatoarele actuale sunt construcţii complexe, însă la baza principiului lor de funcţionare stă carburatorul elementar.Carburatoarele motoarelor moderne sunt derivate din carburatorul elementar prin îmbunătăţire, fiind dotate cu diferite dispozitive destinate să corecteze dozarea combustibilului şi formarea amestecului în funcţie de regimul şi condiţiile variabile de funcţionare a motoarelor.

Carburatorul elementar este format din cameră de nivel constant, cameră de amestec, conducta de legătură dintre cele două camere, jiclor, flotor (plutitor) supapă cu ac, difuzor şi clapetă de obturare.

Funcţionare

Camera de nivel constant este alimentată cu benzină din rezervor de către pompa de combustibil.În momentul în care benzina ajunge la un nivel dat în camera de nivel constant, plutitorul - prin intermediul unei pârghii care se roteşte în jurul unui ax - împinge în sus acul de obturare, închizând supapa cu ac şi întrerupând alimentarea carburatorului cu benzină.În timpul admisiei, aerul atmosferic este aspirat în cilindri motorului cu viteză ridicată, prin filtrul de aer, difuzor şi camera de amestec, într-o cantitate proporţională cu deshiderea clapetei camerei de amestec.

La trecera prin difuzor, viteza aerului creşte producându-se o depresiune în secţiunea minimă a difuzorului, ceea ce determină antrenarea în mişcare a combustibilului din jiclor, pulverizarea, vaporizarea parţială şi amestecarea acestuia cu aerul.

Sub efectul aspirării unei cantităţi de benzină, nivelul acesteia în camera de nivel constant scade şi flotorul coboară, iar acul de obturare deschide accesul benzinei în carburator până când nivelul H se restabileşte şi supapa se închide din nou.Aceste procese se repetă permanent în timpul funcţionării motorului, asigurând alimentarea continuă a cilindrului cu amestec carburant, în care combustibilul şi aerul întră în proporţii favorabile desfăşurării arderii.În acest scop, jiclorul este străbătut de un orificiu calibrat la o dimensiune stabilită corespunzător cu proporţia de benzină necesară în volumul de amestec aspirat în cilindru la timpul de admisie.

Mărimea secţiunii de trecere a camerei de amestec se reglează cu ajutorul clapetei de obturare şi limiteză cantitatea de amestec carburant aspirat în cilindru, stabilind astfel, după necesitate, regimul de funcţionare al motorului.

Deoarece carburatorul elementar nu asigură dozaje corectate la toate regimurile de funcţionare a motorului, în practică se utilizează carburatoare complexe prevăzute cu diferite dispozitive de corecţie a dozării şi procesului de formare a amestecului.Cele mai utilizate dispozitive în acest scop sunt cele destinate să asigure compensarea debitului de combustibil, frânarea pneumatică, modificarea secţiunii jiclorului, modificarea simultană a debitului de aer şi combustibil, îmbogăţirea amestecului la pornire şi alţi parametri.

Pentru mersul în gol şi la sarcini reduse, carburatoarele obişnuite sunt prevăzute cu un jiclor dimensionat corespunzător, pentru funcţionarea în sarcină cu un jiclor principal, iar pentru trecerea de la un regim la altul, cu un jiclor compensator.

Unele carburatoare sunt dotate cu dispozitive denumite pompe de accelerare pentru reglarea regimului de accelerare a turaţiei motorului.